Bilanț 2014

A fost un an în care am citit cât de mult am putut, a fost un an încărcat deoarece a fost o perioada de examene, dar ceea ce am citit ne-a ajutat și ne-a încântat!

Cărți citite de Andreea

 

  1. Delirium – Lauren Oliver – 10
  2. Pandemonium – Lauren Oliver – 10
  3. Bătrânul și marea – Ernest Hemingway – 10
  4. Am să te iubesc până la sfârșitul lumii – Marius Tucă – 9
  5. Requiem – Lauren Oliver – 10
  6. Arta războiului – Sun Tzu – 8
  7. Hoțul de cărți – Markus Zusak – 10
  8. Soni – Andrei Ruse – 10
  9. Looking for Alaska – John Green – 9,5
  10. Portretul lui Dorian Gray – Oscar Wilde – 10
  11. Jurnalul unui hamster. 1990-1990 – Miriam Elia – 8
  12. Dragoste n-are plural – Vladimir Drăghia – 10
  13. Motive pentru a zâmbi – Zig Ziglar – 9,5
  14. De 19 ori Katherine – John Green*
  15. În adâncul sufletului – Gary Zukav*
  16. Cartea asta se vinde precum pâinea caldă – Ariel Constantinof – 9

Cărți citite de Alex

  1. Chemarea cucului – J.K. Rowling – 10
  2. Zi după zi – David Levithan – 9
  3. Regatul Umbrelor – Leigh Bardugo – 10
  4. Doi domni din Bruxelles – Eric-Emmanuel Schmitt – 10
  5. Starters – Lissa Price – 8
  6. Cartea asta se vinde precum pâinea caldă – Ariel Constantinof – 10
  7. Cea mai frumoasă carte din lume – Eric-Emmanuel Schmit – 10
  8. Mai mult cu mai puțin – Leo Babauta*
  9. Jurnalul unui hamster.1990-1990 – Miriam Elia – 9
  10. Puterea Prezentului – Eckhart Tolle*
  11. In cautarea spiritului Craciunului – R.D. Mottok – 10
  12. Regatul Furtunilor – Leigh Bardugo*

“*” – Cărţile pe care le-am marcat cu steluţă nu le-am terminat de citit din diferite motive.

În materie de filme, am avut experiențe cu adevărat plăcute, atât la cinema, cât și acasă. Un an plin din acest punct de vedere!

Filme văzute de Andreea

  1. The Wolf of Wall Street
  2. Divergent
  3. The Fault in Our Stars
  4. New York Melody
  5. Lucy
  6. Hercules
  7. If I stay
  8. Interstellar
  9. The Hunger Games: Mockingjay Part 1
  10. The Penguins of Madagascar
  11. Vampire Academy
  12. We’re the Millers
  13. Safe Haven
  14. About Time
  15. Frozen
  16. The Book Thief
  17. Now is good
  18. Despicable me 2
  19. The to do list
  20. The Giver
  21. Let’s be cops
  22. Maleficent
  23. Rio 2
  24. Amelie
  25. Ruby Sparks
  26. The Maze Runner
  27. Before I go to sleep
  28. Hugo
  29. Dark Shadows
  30. Upside Down

 

Filme văzute de Alex

  1. Safe Haven
  2. We’re the Millers
  3. About Time
  4. Frozen
  5. The Book Thief
  6. Now is good
  7. Despicable me 2
  8. The to do list
  9. Divergent
  10. Freedom Writers
  11. The Fault in our Stars
  12. Noah
  13. Maleficent
  14. Amelie
  15. Before Sunrise
  16. Before Sunset
  17. Before Midnight
  18. Ruby Sparks
  19. Hercules
  20. If i stay
  21. Like Crazy
  22. Cinderella Man
  23. Patch Addams
  24. Brave

Am început și câteva seriale noi, de care ne-am îndrăgostit deja, dar am început și unele apărute în anii trecuți, pe care voiam să le vizionăm de mult.

Serialele Andreei

  • Young&Hungry
  • The 100
  • Extant
  • Chasing Life
  • The Flash
  • A to Z
  • Selfie
  • Bitten
  • Game of Thrones

 Serialele lui Alex

  • 2 broke girls – neterminat, doar sezonul 1
  • Resurrection – neterminat
  • Young&Hungry – 10
  • The 100 – neterminat
  • Extant – 10
  • Chasing Life – 10
  • Forever – 10
  • Arrow – 10
  • Red Band Society – 10
  • The Flash – 10
  • A to Z
  • Jane the Virgin

Pentru curioşi sau noi vizitatori, aici găsiţi bilanţul nostru din 2013. :D

Mulțumim că ați fost alături de noi în acest an și sperăm să avem alături de voi un An Nou minunat, plin de realizări și concursuri!

La Mulți Ani!

 

 

 

 

Anunțuri

Să vrei, să ai și apoi ce?

like crazy

Ieri noapte am văzut filmul Like Crazy. Este un film romantic și realist, de un realism apăsător și dureros. Știi acel sentiment când îți dorești foarte mult ceva? Și atunci când în sfârșit obții acel ceva, sentimentul de fericire nu mai e nici pe departe așa cum ți-l imaginai. Pentru că l-ai obținut, nu știi ce să faci cu el. Nu știi să te mai bucuri de el sau nu mai poți. Pentru că a devenit ceva palbabil, real, nu mai este doar o dorință. Când dorința se îndeplinește, magia dispare. Așa și în viață, de multe ori uităm să ne bucurăm de călătorie pentru că vrem atât de mult să ajungem la destinație. Dar cine știe ce ne așteaptă acolo, cine ne poate garanta că se află măcar ceva acolo?

Like Crazy explorează profund această temă, prezentând o iubire foarte puternică, focul acesteia fiind chiar obstacolele prin care trec cele două personaje. La final, când problemele în sfârșit se rezolvă, când dorința de fericire se îndeplinește, constatăm uimiți că nu știm ce să facem cu ea. Când nu avem fericirea tânjim după ea, iar când o avem nu știm ce să facem. De exemplu, aștepți foarte mult vacanța de vară și știi sigur că o să fii fericit pentru că o să ai mult mai mult timp să faci lucrurile care îți plac, iar când vine te blochezi, simți că prea mult timp liber te sufocă. Pentru că nu știm să ne bucurăm de prezent. Pentru că frumusețea vieții constă în lupta cu greutățile ei. Lăsând filozofia fericirii nefericite, filmul ne învață următoarele:

1. Dacă simți în inima ta că aceea este persoana potrivită, spune-i. Pune mâna pe telefon și vorbește. Anna, personajul principal feminin îi spune: „The things that we have with each other, I don’t have with any other person, with any other human being, apart from you”. Dacă simți aceea conexiune, legătură specială, spune! Mai bine să zici și să fii respins, decât să nu zici deloc. Între a primi un refuz și a nu mărturisi ce simți cu adevărat, trebuie să alegi mereu să primești un refuz.

2. Spontaneitatea te face să simți că trăiești cu adevărat. Vrei să pleci undeva? Pleacă acum. Nu mai aștepta. Tu unde vrei să mergi?

3. Persoana iubită te poate ajuta să vezi lucruri pe care în mod normal nu le puteai vedea singur. Te ajută să te descoperi, să te redescoperi, iubirea revelează ființa.

4. Ai curaj, crede în tine și în iubirea ta și luptă pentru ea!

5. Un lucru dăruit cu iubire, facut cu suflet este cel mai frumos lucru pe care îl poți oferi cuiva.

6. O persoană pe care o iubești va fi mereu o parte din tine. Te va insoți permanent și mereu veți fi împreună chiar dacă sunteți departe unul de celălalt. Distanța e uneori o iluzie. Distanța e inexistentă în inimă.

Hoțul de cărți – Carte vs. Film

De foarte mult timp nu mi s-a mai întâmplat să citesc o carte și apoi, la câteva zile, să văd filmul inspirat de aceasta. Sincer, nu a fost o decizie prea bună pentru că aveam cartea și imaginile formate deja și filmul nu a atins așteptările mele. Plus că am observat fiecare lucru care nu era la locul lui sau care nu avea nici macar loc, totul petrecându-se foarte rapid. Ceea ce a făcut filmul a fost să prezinte o poveste aproape obiectiv, aș putea spune, și atât. Nu s-a comparat cu emoția pe care am simțit-o din carte.

De obicei, citisem cartea înainte de a viziona filmul, dar trecuse destul timp și uitasem majoritatea detaliilor mai puțin importante. De data aceasta nu a mai fost așa și de aceea am fost șocată, oricât de prostesc ar părea acest lucru.

Voi aminti câteva dintre neconcordanțele dintre carte și film, în speranța că nu am fost singura care le-a observat.

  • Visele lui Max în care era boxer și se lupta cu Hitler nu au existat în film.
  • Când soția primarului renunță la serviciile Rosei Hubermann, Liesel devine furioasă și îi spune niște lucruri dureroase, lucru care în film nu se întâmplă.
  • Au lipsit cele treisprezece cadouri pe care Liesel i le face lui Max când se îmbolnăvește.
  • Când oamenii se ascund în beci, Liesel le citește; în film, ea începe să spună o poveste.
  • Lipsește scena cand Liesel îl gasește pe Max printre evreii care merg prin oraș.
  • Cea mai groaznică diferență mi s-a părut scena în care strada Himmel a fost bombardată și moartea lui Rudy.În carte îl gasește prima oară pe Rudy și apoi pe parinți. În film Rudy este încă viu când îl găsește Liesel și spune: “Saumensch, Liesel. I need to tell you… I need to say it… I lo-”. Ok, sunt singura căreia i s-a părut foarte comercial?

Un alt lucru care a mai luat din farmec a fost faptul că personjele au vorbit în engleză. Nu tot timpul, ce-i drept, dar a fost fals. Era mult mai autentic dacă vorbeau în germană, că doar erau în Germania nazistă.

Și ultima chestie, moartea nu era de gen feminin? Adică Saumensch, nu Saukerl? Altă diferență…

În concluzie, a fost o carte extraordinară și un film mediocru. Cei care au citit cartea sper că mă înțeleg, cei care au vazut filmul, apucați-vă de carte, ce mai așteptați? Și cei care nu au mai auzit de Hoțul de cărți, ei bine, sțiți ce să faceți, nu?

O noua editie Humanitas Fiction a bestsellerului A Long Way Down de Nick Hornby!

Bestsellerul A Long Way Down de Nick Hornby apare acum intr-o noua editie la Humanitas Fiction, cu titlul Adio, dar mai stau putin, odata cu lansarea filmului omonim regizat de Pascal Chaumeil, cu Pierce Brosnan, Toni Collette, Aaron Paul si Imogen Poots in rolurile principale.

Romanul a fost nominalizat pe lista scurta la Whitbread Award in 2005 si la Commonwealth Writers’ Prize in 2006.

Cu stilul ireverentios si ironic care l-a consacrat, Hornby urmareste in acest roman patru personaje aflate in pragul sinuciderii, invitandu-ne sa descoperim, alaturi de ele, momentele de fericire pe care nu mai stim sa ni le oferim. Impactul imens al cartii lui Nick Hornby rezida in amestecul de emotie si umor, de autoderiziune, sinceritate si seriozitate, care transforma un subiect atat de delicat intr-o apologie a micilor bucurii ale vietii.

In ajunul Anului Nou, la Londra, patru necunoscuti se intalnesc pe acoperisul unei cladiri de stranie notorietate, supranumita „Turnul sinucigasilor” – Martin, o vedeta TV cazuta in dizgratie, Jess, o adolescenta rebela, Maureen, o femeie care isi ingrijeste copilul grav bolnav si JJ, un rocker american incapabil sa-si faca un nume. Soarta ii aduce impreuna in acelasi moment si loc cand sunt gata sa-si puna capat zilelor, iar deconcertanta coincidenta ii uneste: depanandu-si povestea, decid sa-si amane sfarsitul pana la urmatoarea sarbatoare care ii impinge pe cei singuri si nefericiti la gesturi extreme: Sfantul Valentin. Vor reusi sa descopere intre timp un argument care sa infirme logica disperarii?

„Hornby capteaza lumea in care traim cu precizie si geniu comic.” (Guardian)

„Hornby este un scriitor care mizeaza pe emotie, iar efectul e maxim atunci cand vorbeste despre moarte, arbitrul suprem al literaturii serioase. Evitand insa sentimentalismul, Hornby scrie o carte despre limitele alegerii, regretele tardive si miracolul celei de-a doua sanse.” (The Washington Post’s Book World)

„Unul dintre cei mai buni umoristi si umanisti ai zilelor noastre, un scriitor care a mostenit imaginatia si vizionarismul lui H.G. Wells, precum si darul lui pentru comentariul social.” (Sunday Times)

La mulți ani, 2014!

Cărți

1. Care a fost cea mai bună carte pe care ai citit-o în 2013?

ahrJurnalul Annei Frank. Nu știu cum, dar această carte mi-a pătruns în suflet și nu cred că mai pot să o scot de acolo. Pur și simplu îți dă speranța fără de care nu am mai avea niciun rost pe pământ.

ahiOmul în căutarea sensului vieții – o carte excepțională care te inspiră și te înalță sufletește!

 

2. Care a fost cea mai surprinzătoare carte (într-un mod bun) ?

ahrTouching the Surface de Kimberly Sabatini. Nu mă așteptam să-mi placă așa mult, dar a reușit! Autoarea este minunată și mă bucur că am avut șansa să o cunosc.

ahiO zi din șapte – o aveam de mult în bibliotecă, dar o pusesem mental sub categoria „o altă poveste banală cu și despre adolescenți”. Nu e chiar așa. M-a surprins profunzimea atinsă de autoare, mesajul cărții și modul în care te captivează până la ultima pagină, până la inevitabilul sfârșit (referință și la ceea ce se întâmplă în roman).

3. Care este cartea pe care o recomanzi cel mai mult din 2013?

ahrDacă nu știți ce să mai citiți, alegeți Calul de razboi de Michael Morpurgo. Și după aceea vedeți și filmul. O să vă placă! 🙂

 

ahi

Sincer, tot cartea psihologică a lui Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieții – pentru că are atâtea de oferit cititorilor.

 

4. Care au fost autorii cei mai buni pe care i-ai descoperit în 2013?

ahrHerman Hesse, Kimberly Sabatini și Stephen Chbosky.

ahiKazuo Ishiguro, Erin Morgenstern, John Green, Paolo Giordano, Viktor E.Frankl, Lauren Oliver, Irvin Yalom.

5. Care a fost cea mai captivantă carte din 2013?

ahrDeși la început mi-a fost foarte greu, ajunsesem să nu mai pot lăsa din mână cartea Jocul cu mărgele de sticlă de Herman Hesse.

 

ahiCircul Nopții – un univers cu adevărat magic, care nu te eliberează decât la închiderea paginilor cărții.

 

6. Cea mai frumoasă copertă din 2013?

ahr

ahihttps://i2.wp.com/raobooks.com/images/titluri/coperta_2907_big.gif

7. Personajul de neuitat în 2013?

ahrAnna Frank, micuța scriitoare.

 

ahiKrystal Weedon din Moarte Subită, dar și Samantha Kingston – un personaj cu o transformare spectaculoasă de-a lungul cărții.

 

8. Care a fost cartea cel mai frumos scrisă din 2013?

ahrThe Perks of Being a Wallflower de Stephen Chbosky și Touching the Surface de Kimberly Sabatini.

 

ahiCircul Nopții.

9. Care a fost cartea care a avut un impact mare asupra ta în 2013? 

ahrMagia de Rhonda Byrne m-a învățat beneficiile gândirii pozitive. 😀

ahiMoarte Subită – o poveste creată cu măiestrie de J.K. Rowling care nu a avut cum să nu-mi atingă „coarda sensibilă”, cât și romanul „Singurătatea numerelor prime”.

10. Care e cuplul cel mai frumos dintr-o carte/serie de cărți?

ahrElliot și Trevor din Touching the Surface.

ahiMattia și Alice din „Singurătatea numerelor prime” cât și Marco și Celia din „Circul Nopții”.

11. Care este citatul preferat dintr-o carte citită anul acesta?

ahr“Pentru orice om căruia îi este frică, care e singur sau nefericit, remediul cel mai bun este în mod cert să iasă afară, să meargă undeva unde să fie cu totul singur, singur cu natura, cu cerul și cu Dumnezeu. Căci abia atunci și numai atunci simți că totul este cum trebuie să fie și că Dumnezeu vrea să-i vadă pe oameni fericiți în mijlocul naturii simple, dar frumoase.” – Jurnalul Annei Frank

ahiCăci lumea se găseşte într-o stare rea, dar aceasta va deveni încă şi mai rea dacă fiecare dintre noi nu va da tot ce poate mai bun. -Omul în căutarea sensului vieții 

 

Blogging

1. Care a fost recenzia ta preferată din 2013?

ahrTouching the Surface by Kimberly Sabatini

 

ahiCircul Nopții de Erin Morgenstern

 

2. Cel mai frumos moment de blogging în 2013?

ahrAceastă surpriză 🙂

 

ahi3 ANI de blogging.

 

3. O carte pe care n-ai apucat să o citești în 2013, dar va fi o prioritate în 2014?

ahrHoțul de cărți de Markus Zusak

 

ahiChemarea cucului de Robert Galbraith

 

Seriale/Filme

1. Cel mai bun serial nou care l-ai început în 2013?

ahrReign și Witches of East End.

 

ahiOnce Upon a Time in Wonderland.

 

2. Cel mai bun serial văzut in 2013?

ahrProbabil Arrow, dar și The Carrie Diaries.

 

ahiLOST.

 

3. Cel mai frumos cuplu dintr-un serial?

ahr

Mary și Francis din serialul Reign.

 

ahiCyrus și Alice din OUAT in Wonderland, Sawyer și Juliet, Desmond și Penny din Lost, Carrie și Sebastian din The Carrie Diaries.

 

5. Un film care te-a marcat în 2013?

ahrDead Poets Society, Into the Wild, Stuck in Love, War Horse și altele.

 

ahiWar Horse, Forrest Gump, Life of Pi.

 

6. Un film apărut în 2013 pe care îl recomanzi?

ahrJocurile Foamei: Sfidarea!!

 

ahiLife of Pi, The Great Gatsby, Catching Fire.

 

7. Un film care ți-a întrecut așteptările?

ahrDomnișoara Christina a fost mai mult decât mi-aș fi putut închipui!

 

ahiDomnișoara Christina și Poziția Copilului – începem să facem și noi filme bune!

 

8. Cel mai frumos cuplu dintr-un film văzut în 2013?

ahrPat și Tiffany din Silver Linings Playbook, geniali!

 

ahiForrest și Jenny din Forrest Gump, Katniss și Peeta.

 

9. Un film și un serial pe care nu ai apucat să le vezi anul acesta dar le vei vedea anul viitor?

ahrLife of Pi și Game of Thrones.

 

ahiDespicable Me 2 și Arrow.

 

La mulți ani! Un An Nou cât mai bun, mai plin de lecturi interesante și momente de neuitat! 😀

Hoţul de cărţi de Markus Zusak – ediţie de film!

Este anul 1939. Germania nazistă. Ţara îşi ţine răsuflarea. Moartea nu a avut niciodată mai mult de lucru, şi va deveni chiar mai ocupată. Liesel Meminger şi fratele ei mai mic sunt duşi de catre mama lor să locuiască cu o familie socială în afara oraşului München. Tatăl lui Liesel a fost dus departe sub şoapta unui singur cuvânt nefamiliar – Kommunist -, iar Liesel vede în ochii mamei sale teama unui destin similar. Pe parcursul călătoriei, Moartea îi face o vizită băieţelului şi o observă pe Liesel. Va fi prima dintre multe întâlniri apropiate. Lângă mormântul fratelui ei, viaţa lui Liesel se schimbă atunci când ea ridică un singur obiect, ascuns parţial în zăpadă. Este Manualul Groparului, lăsat acolo din greşeală, şi este prima ei carte furată. Astfel începe o poveste despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, pe măsură ce Liesel învaţă să citeasca cu ajutorul tatălui ei adoptiv, care cânta la acordeon. În curând, va fura cărţi de la incendierile de cărţi organizate de nazişti, din biblioteca soţiei primarului, şi de oriunde le mai putea găsi. Hoţul de cărţi este o poveste despre puterea cuvintelor de a creea lumi. Cu o scriitură superb măiestrită şi arzând cu intensitate, premiatul autor Marcus Zusak ne-a dăruit una dintre cele mai durabile poveşti ale timpurilor noastre.

Comanda aici!

Interviu cu Markus Zusak

1. Cum ai devenit scriitor?
În copilărie visam să mă fac zugrav, ca tata, dar tot timpul făceam boacăne când mă duceam cu el la muncă să-l ajut. Mereu mă împiedicam de cutiile cu vopsele şi să rămân blocat în vreun colţ din care nu puteam ieşi decât călcând pe vopsea proaspătă. Mi-am dat seama destul de repede că zugrăvitul mă plictisea. În adolescenţă am citit câteva cărţi în al căror univers reuşeam să mă scufund complet. Una a fost Bătrânul şi marea, alta a fost Gilbert Grape. Când citeam cărţile acelea mă gândeam “Asta mi-ar plăcea să fac.” Mi-au trebuit şapte ani ca să reuşesc să public şi m-am confruntat zilnic cu eşecuri. Mă bucur însă că acele eşecuri şi refuzuri s-au petrecut. M-au făcut să înţeleg că ceea ce scriam nu era suficient de bun, astfel încât m-am străduit să mă perfecţionez.
Geoffrey Rush, Emily Watson,  Sophie Nélisse în The Book Thief
2. Ai anumite obiceiuri atunci când scrii?
De fapt, am doar două. Prima este să nu fiu leneş, când mă scol la şapte dimineaţa şi mă străduiesc să termin în jur de 11.30. Dar de fapt durează până spre prânz (cu ceva timp pierdut la mijloc). Apoi fac o pauză lungă şi mai lucrez câteva ore după amiaza. Celelălat obicei e chiar contrariul. Am perioade de lenevie când încep să scriu pe la 10 şi lucrez mai mult după amiaza.
Aceste obiceiuri mi se schimbă doar când incept sau termin o carte. Atunci lucrez mai mult noaptea. Nu sunt în stare să mă apuc de o carte dis-de-dimineaţă, din simplul motiv că sunt mult mai puţin încrezător în forţele mele când mă trezesc. Când termin o carte stau până târziu şi lucrez chiar toată noaptea, pur şi simplu din disperarea de a termina odată.
Emily Watson,  Sophie Nélisse,  Julian Lehmann în The Book Thief
3. Care a fost inspiraţia pentru Hoţul de cărţi?
Hoţul de cărţi  trebuia să fie o carte mică, doar circa o sută de pagini. În copilărie tot auzeam poveşti despre München şi Viena din timpul războiul, când părinţii mei erau copii. Două dintre poveştile spuse de mama m-au marca. Prima era despre bombardarea Münchenului şi a cerului în flăcări, despre cum totul devenise roşu. A doua era despre ce văzuse ea…
Într-o zi a auzit un zgomot infernal venind de pe strada principală şi când a fugit să afle ce se-ntâmpla, a văzut cum erau mânaţi evreii spre Dachau, spre lagărul de concentrare. În ultimul rând se afla un bătrân, numai piele şi os, care nu reuşea să ţină pasul. Un băiat a văzut asta şi a alergat spre el, dându-i o bucată de pâine. Bătrânul a căzut în genunchi, i-a sărutat băiatului picioarele şi i-a mulţumit… Dar un soldat a observat scena şi s-a apropiat, smulgând pâinea din mâna bătrânului şi biciuindu-l pentru că o acceptase. Apoi l-a fugărit pe băiat şi l-a lovit şi pe el. O clipă în care au existat laolaltă bunătate nemaipomenită şi cruzime inimaginabilă, care mi s-a părut o descriere excelentă a naturii umane.
Când mi-am amintit de aceste două poveşti mi-am dorit să le includ într-o carte mai mică, după cum spuneam. Dar rezultatul a fost Hoţul de cărţi, care a ajuns să însemne mult mai mult pentru mine decât mi-aş fi putut imagina vreodată. Indiferent ce s-ar spune despre carte, de bine sau de rău, eu ştiu că este ce am putut da mai bun din mine, şi nu cred că un scriitor poate să-şi ceară sieşi mai mult de atât.
Geoffrey Rush,  Sophie Nélisse în The Book Thief
4. Când vrei să te relaxezi, să mai scapi de scris, ce faci?
Pentru că locuiesc în Sydney, m-am apucat din nou să fac surfing. Una dintre cele mai frumoase amintiri de când eram mai mic este când am reuşit prima dată să prind un val, iar fratele meu mă încuraja de pe mal. Mulţi ani mai târziu m-am reapucat de surfing şi îmi place, cât vreme valurile sunt suficient de mici… Îmi place şi să mă uit la filme, mai ales când mă lupt cu câte o poveste. Câteodată mă uit de mai multe ori la un film, pe de o parte urmăresc acţiunea, pe de alta mă gândesc la carte.
5. De unde îţi vine inspiraţia?
Obişnuiam să mint despre asta, dar acum chiar ştiu… M-am apucat de scris la şaisprezece ani. Acum am peste 30. Deci ideile îmi vin din paisprezece ani de gândit la ele.

Premiera in Romania: 28.02.2014