2014 retrospectiv

“Dacă vrei să adaugi ceva (pentru că așa am fost învățați), atunci adaugă recunoștință pentru momentele vieții tale. Secundă cu secundă viața ți se desfășoară în fața ochilor. În loc să dai vina pe peisaj și să adaugi mereu câte un copac ori floare, șterge-ți ochelarii și bucură-te și de pomii goi și îmbrăcați în nea sau mușchi verde, dar și de ceața din fața ta sau de bolovanii gri.” – entuziasm.ro

Deși e un pic cam târziu pentru o astfel de postare, zic mai bine mai târziu decât niciodată!

IANUARIE – APRILIE

Luni grele. Luni în clasa a XII-a presat de părinți, profesori, meditații, societate chiar și prieteni. Luni în care lumea mi-a fost oarecum străină. Luni în care am încercat să găsesc un echilibru, între învățat și relaxat, fericire și stres. Mi-a ieșit mai mult sau mai puțin. Per total, sunt mulțumit. Idealul meu în această perioadă a sunat cam așa: Mă simt cam obosit. Și îmi doresc să fac mai multe decât fac, și pe plan școlar, dar și sufletesc. Să mă ocup de mine, de suflet. Să mă mai cunosc. Nu vreau să mai pierd timp. Că oricum nimic nu e garantat. Sper să mă mobilizez. Și învățatul să nu-mi epuizeze ființa, iar stresul să-l hrănesc cât mai puțin. (extras din jurnal, sâmbătă, 11 ianuarie 2014 – postare numită Strop de motivație)

februarie

Pe 14 ianuarie, profesoara mea de fizică a zis ceva tragic-comic: “A fost convenția că în clasa a XII-a nu vă omor, dar nici nu vă las să trăiți!”

Pe durata acestor luni, am avut momente de bipolaritate, mentală, nu patologică. Mi-am alinat această perioadă super încarcată de școală, pregătiri, învățat pentru bac, simulări de bac sau ar trebui să le numesc simulacre – cu câteva cărți citite în afara subiectelor de școală, cu seriale și filme și cu plimbări în aer liber și întâlniri cu prieteni. Asta a fost, eram când în momente precum: “atâtea lucruri de făcut în așa puțin timp și te întrebi: Mai trăiești cu adevărat?”, când “of, ce frumoasă e viața dacă înveți să o trăiești, să ții ritmul cu ea și să ai permanent o perspectivă pozitivă”.

Și să nu uit, pe 9 aprilie 2014, blogul acesta drag a împlinit 4 ANI.

MAI

10388110_1494266917468988_7353404286070367515_n

În mai m-am despărțit de liceu. O experiență a ajuns la final. Poate o să fac în 2015 o postare separată legată de aceasta, vedem. Ce mi-a plăcut foarte mult în mai este că am fost foarte uniți ca, colectiv. Am vorbit mult mai mult unul cu celălalt și chiar am format o legătură puternică în acele ultime momente. Am realizat împreună până și două cântece pentru a des-supăra două profesoare supărate, fix la final. Și am zis să încheiem bine. Și așa a fost. Am avut un curs festiv minunat. Am absolvit apoi. Am făcut multe multe poze împreună cu toți. Și am avut și banchetul de final, ultima zi de relaxare înaintea intrării în iunie, ultima lună dinaintea fiorosului BAC.

IUNIE

În iunie voi vorbi doar despre ultima zi a lunii și anume ziua în care am dat prima probă a BAC-ului  – la română. Desigur că am avut un mini-șoc întrucât nu mă așteptam să pice poezia. Dar mi-a plăcut Eminescu și la cât m-am chinuit să învăț adnotarea vieții *cine știe cunoaște* am avut o satisfacție că am putut să o scriu si să impresionez evaluatorul.

IULIE

După prima probă, parcă mă mai liniștisem. Am dat matematica pe 2, iar anatomia pe 4 iulie. Și am scăpat și de BAC. Într-un sfârșit. Se afișează rezultatele, fericire, chestii. Dar realizez că nu se merită. Atâta chin, stres pentru niște amărâte de note. Pentru o amărâtă de hârtie. De diplomă care precizez NICI ACUM NU AM PRIMIT-O.  Nu încurajez în niciun caz să nu mai dați bac-ul, eu cred că aș fi fost dat afară în șuturi de părinți dacă aș fi luat o astfel de decizie strigătoare la cer. Reține doar că aceste note contează doar câteva zile, iar apoi pe nimeni nu mai interesează ce ai făcut tu la BAC. Important din această experiență este cu ce rămâi. Și ține minte că o notă niciodată nu te va defini și că de cele mai multe ori notele nu reflectă inteligența unei persoane. M-am lăsat prea mulți ani de școală traumatizat de note, să fie cât mai mari. Și pentru ce?

Mă liniștesc puțin cu terminarea bacului și cu rezultatele obținute, că mă apuc să mai repet pentru admitere. Astfel luna iulie se cam pierde și ea cu admiterea. La admitere, am fost destul de liniștit. Eram destul de sigur că intru și așa a fost. Chiar i-a mirat pe părinți decizia mea de a aplica doar la o singură facultate, fără nicio rezervă. Dau și admiterea, se afișează și rezultatele și în sfârșit se termină. În sfârșit pot să urlu LIBERTATE.

În puținele zile rămase din iulie, particip la un maraton cu bicicleta și îmi depășesc limitele. M-am simțit foarte bine!

Iar la începutul lunii, imediat după ce am terminat cu probele pentru BAC, mă înscriu în programul Doisprezece – cel mai tare program de dezvoltare personală, despre care o să fac sigur o postare în 2015.

AUGUST

Am încercat să mă bucur cât mai mult de libertate și de faptul că în sfârșit puteam să fac tot ce îmi doream. Am citit, m-am uitat la filme, la seriale, am ieșit afară aproape în fiecare zi, am mers foarte mult cu bicicleta. Am fost și în concediu, atât la munte cât și la mare. La mare am fost în Grecia, ajuns în această țară minunată pentru a patra oară și tot nu m-am săturat de ea.

SEPTEMBRIE

DSCN5132

În septembrie am încercat să mă bucur cât mai mult de faptul că aveam două săptămâni de vacanță în plus și că nu mai începeam școala la mijlocul lunii. Totodată, o nostalgie a infuzat aerul primei luni de toamnă datorită faptului că mă despărțeam de colegi de liceu, prieteni..până și de familie și de comfortul camerei mele. În septembrie a venit și bunica mea și a stat o săptămână la noi, lucru care m-a bucurat mult. Stă în Focșani și chiar nu mai venise de câțiva ani.

Pe 16 septembrie am început pe blog un nou proiect: The Search For Something Motivational. Primul articol îl puteți citi aici. De atunci, am scris în fiecare săptămână câte un articol, atât eu cât și Andreea, și suntem mândri de ceea ce a ieșit și desigur că vom continua și în 2015. Lista completă a articolelor o găsiți aici.

Bonus: Mi-am cumpărat în sfârșit și eu laptop.

OCTOMBRIE

Am început facultatea cu un BANG – mi-a fost furat portofelul și avea multe în el..mult prea multe. Am început să fac vlog-uri zilnice, în care povestesc ce am făcut în ziua respectivă. Pe durata întregii luni am făcut 13. M-am acomodat cu viața de cămin, cu persoane noi și un mediu nou și per total a fost o lună interesantă ca și experiență și propulsare a mea în necunoscut.

NOIEMBRIE

10752207_659405987511096_580015224_o

Am schimbat prefixul. Am fost la București într-un weekend în care m-am simțit foarte bine și am reușit să fac destul de multe: m-am dus la o conferință de dezvoltare personală, la Gaudeamus, la film și era mai mai să pierd trenul datorită taxi-urilor din capitală. Aa..și să nu uit, mi-am luat bilet la Balul Bobocilor, am plătit și pentru rezervarea mesei și nu m-am mai dus. Se mai întâmplă..

DECEMBRIE

A fost o lună a simplității, în care m-am mai odihnit și m-am bucurat de momentul prezent. Am fost fericit ca un copil atât de Moș Nicolae cât și de Moș Crăciun. Am încercat să fiu mai liniștit, să nu las agitația perioadei să pună stăpânire asupra mea, ci din contră să mă bucur de căldura interioară a sărbătorilor de iarnă. Am citit o carte cu tematică de Crăciun, ceea ce nu am mai făcut de câțiva ani și chiar a reușit să mă introducă mai mult în magia sărbătorilor. A fost o lună de retrospecție și introspecție, de meditație asupra anului ce a trecut și a celui ce urmează să vină.

2014 a fost un an bun, destul de obositor și cu multe schimbări. 2015 o să fie un an foarte bun și v-am pregătit și vouă o grămadă de surprize frumoase.

10897937_691946530923708_1162068702156341073_n

Închei cu un citat tare fain după care o să mă ghidez în 2015: „Sper ca în acest an ce vine, să faci greșeli. Pentru că dacă greșești, atunci înseamnă că încerci lucruri noi, înveți, trăiești, îți testezi limitele, încerci să te schimbi pe tine, încerci să schimbi lumea. Faci lucruri pe care nu le-ai mai făcut până acum, dar mai important, Faci Ceva. Așadar aceasta este dorința mea pentru tine, pentru noi toți. Greșește!

Împreună pe o pagină de jurnal

ringer-season-finale-sarah-michelle-gellar-ioan-gruffudd-im-the-good-twin

~ Text scris acum doi ani, inspirat de serialul Ringer ~

Totul în viaţă este creat să fie dificil. Totul înainte şi după iubire. Există doar un singur moment de mijloc în care totul e perfect ca într-un basm. Apoi totul se destramă. Intervine viaţa. Suntem suflete disperate în căutarea iubirii, iar faptul că nu o găsim ne transformă în oameni răi. Iubirea îmbunează sufletul, ne îndulceşte, dar lipsa ei ne poate distruge. Aş spune că iubirea este unul dintre cele mai periculoase blesteme. Unora le face bine, altora nu. Pe unii, însă, îi ucide. Noi, oamenii, nu reuşim să ne găsim sufletul pereche fiindcă nici măcar nu îl căutăm cu adevărat. Mai presus de aceasta, nu reuşim să găsim iubirea pentru că nu credem în magia acesteia. Iubirea e magică, fabuloasă, iar o persoană care nu crede, nu o va găsi niciodată pentru că nu o va vedea, oricât de aproape sau de departe aceasta ar fi.

Acum să vă spun povestea mea: după mulţi ani de căutare, de relaţii eşuate şi de suferinţă mi-am găsit sufletul pereche. O lună de zile am avut acel moment de mijloc de care vă spuneam mai sus, în care am fost cel mai fericit om de pe pământ şi în care ne-am şi logodit. Apoi a venit nunta, care se spune că este cel mai minunat moment din viaţa unei persoane. Dar al meu nu trecuse cumva? Când ne spuneam jurămintele, am aflat că da. Jurământul meu era acesta: „Pentru restul vieţii noastre, promit să te găsesc în fiecare poezie, să te văd în fiecare operă de artă, să te aud în fiecare cântec de iubire. Sunt uimit de puterea pe care o ai asupra inimii mele. Nu pot să cred felul în care m-ai sprijinit de fiecare dată necondiţionat. M-ai făcut un om mai bun. Şi pentru aceasta îţi voi fi veşnic recunoscător. Te iubesc.

Jurămîntul ei…nu l-am mai auzit..nu pentru că m-a părăsit la altar sau alte idei telenovelistice, ci pentru că a murit. În braţele mele. Ea avea o tumoare de care eu nu aflasem niciodată, decât după câteva luni, când i-am găsit jurnalul. În acele pagini cu cerneală ştearsă de lacrimi vărsate, ea mărturisea de ce a ţinut acest secret faţă de mine, faţă de familie şi prieteni, cum frica de a mă pierde la aflarea veştii a întemniţat-o, cum nu vroia ca privirile tuturor să se schimbe în milă. Lacrimile mele s-au alăturat celor uscate ale ei şi măcar ele vor rămâne împreună, impregnate pe o pagină de jurnal. Durerea copleşitoare îmi înnodă stomacul şi îmi frânge inima. Carnivoră, aceasta începuse să mă devoreze încetul cu încetul până mă golise de orice emoţie şi de orice voinţă. Ameliorarea a fost dată de şerveţelul roz pe care l-am găsit la sfârşitul jurnalului, împăturit cu grijă. Era jurământul ei faţă de mine, cel ce a rămas nespus şi doar scris. Închei povestea mea cu acesta şi sper că viaţa a fost mai blândă cu voi. Regret felul în care povestea noastră s-a sfârşit, dar nu o să regret niciodată ce am avut împreună. Amintirile noastre împreună sunt viaţa mea acum. Ele mă vor hrăni până la sfârşitul zilelor mele. Iar când se vor termina, tu mă vei aştepta acolo, îngerul meu. Pentru că iubirea noastră este nemuritoare. Te iubesc.

Jurământul ei: „ Promit să te iubesc cu toată fiinţa mea la bine şi la greu şi orice s-ar întâmpla vreau să ştii că mereu te voi veghea de oriunde voi fi. Voi fi îngerul căruia tu i-ai construit aripi, i-ai făcut inima să bată şi apoi să te iubească. Îţi mulţumesc pentru că m-ai învăţat ce este adevărata iubire, trăire, viaţă. Te iubesc.”

10 lucruri învăţate din BAC-ul la română

Am ţinut ca acesta să fie primul articol după pauza pe care am luat-o pentru învăţatul pentru BAC. Fiind un blog despre literatură, m-am gândit că nu ar fi rău să fac o postare şi despre literatura română, în care să vorbesc despre personajele şi operele care m-au inspirat. Să începem!

*

1. Harap-Alb m-a învăţat ce înseamnă curajul, bunătatea şi faptul că trebuie să fii răbdător, încrezător în destinul tău şi perseverent în lupta cu greutăţile vieţii. Personajul lui Creangă mi-a arătat importanţa calităţilor morale, care te fac superior şi victorios şi pe care micile defecte omeneşti nu reuşesc să le estompeze. Harap-Alb m-a făcut să realizez importanţa maturizării, a iniţierii, a transformării către ceva mai bun, dar care ia timp şi câteodată necesită suferinţă. Toţi avem un suflet pe „coala” căruia ne scriem destinul, aşa că să o facem înţelept şi să conştientizăm că doar noi avem putere asupra vieţii noastre şi o putem schimba în bine sau în rău, fiecare după cum preferă.

 2. Moara cu Noroc m-a învăţat că trebuie să fim mulţumiţi cu ceea ce avem pentru că liniştea sufletească aduce fericirea, ci nu bogăţia. Totodată, omul trebuie să îşi asume destinul şi să ţină la rostul lui cu bune şi cu rele. Personajul Ghiţă mi-a arătat valoarea numelui cinstit, una dintre cele mai mari averi pe care le poate avea un om.

3. Blaga mi-a arătat frumuseţea lumii, văzută ca întreg armonios. Am descoperit că moartea poate fi văzută ca o minune a lumii, ca o trecere către un alt început şi că nu trebuie considerată un sfârşit. Poetul m-a învăţat că nu trebuie să încercăm să clarificăm misterele existenţiale pentru că „nu există ceva mai plin de înţeles ca neînţelesul”.

4. Alexandru Lăpuşneanul mi-a reamintit că fiecare om are calităţi şi defecte, dar tragedia este că, calităţile devin şi ele defecte dacă sunt puse în slujba răului.

5. Nichita Stănescu m-a învăţat că iubirea este predestinată fiecărui om, că acest sentiment are puterea de a transfigura până la perfecţiune lumea exterioară, cât şi cea interioară, universul sufletesc. Totodată, singura strălucire a vieţii omului este iubirea, sentiment care are puterea să învingă timpul. Aşadar, trebuie  să ne lăsăm muşcaţi de „leoaică”.

6. Vitoria Lipan m-a învătat că, în ciuda tragediilor vieţii, trebuie să ne găsim puterea interioară de a merge mai departe fiindcă viaţa este un dar de la Dumnezeu şi se cuvine cinstit ca atare.

7. Ilie Moromete m-a învăţat că omul poate să treacă peste orice greutăţi prin puterea minţii, că trebuie să contemplăm mai des spectacolul vieţii şi că rostul vieţii nu e acela de a aduna avere. De asemenea, Moromete mi-a arătat ce înseamnă dragostea paternă prin faptul ca acesta continuă să îşi iubească fii, în ciuda complotului şi faptelor acestora.

8. Ştefan Gheorghidiu mi-a reamintit faptul că perfecţiunea nu e posibilă în realitate şi că uneori, chiar şi iubirea dezamăgeşte. Am empatizat mult cu acest personaj, trăirile sale interioare fiind extrem de puternice. Camil Petrescu ne învaţă că trebuie să rămânem „suflete tari” în societatea mediocră în care trăim şi să ţinem la valorile morale, care ne fac superiori într-o lume de neştiutori de carte.

9. Iona m-a învăţat să lupt pentru o idee superioară, mi-a arătat ce înseamnă bucuria de a trăi şi îndârjirea de a reuşi în ciuda obstacolelor, de a răzbi la lumină.

10. Mihai Eminescu mi-a arătat o natură caracterizată prin armonie şi eternitate, m-a învăţat să aspir la un ideal şi mi-a demonstrat că iubirea îl înalţă pe om din punct de vedere sufletesc, îi înnobilează fiinţa „Pe când iubirea, de orice fel ar fi ea, luminează viața…”

**

Trebuie să recunosc că mi-a făcut plăcere să învăț pentru bacalaureatul la română, am încercat să privesc comentariile ca mici povestiri, lecții de viață pentru că până la urmă asta au fost, din fiecare am avut de învățat câte ceva. Mă bucur pentru această experiență din care am aflat că și noi scriem nu bine, ci foarte bine, frumos și cu suflet!

4 ANI

istock_000016299692xsmall4 ANI. Nici nu ne vine să credem. Fiecare an din viața acestui blog a avut momentele lui frumoase, care acum s-au înrămat în amintiri. Anul acesta a fost o experiență cu totul diferită. Dacă 3 ani l-am „crescut”, anul acesta am încercat să vedem dacă reușește să meargă fără sprijinul nostru. Este ciudat, dar nu putem să nu ne gândim la blog ca la un mic copil. Care a crescut odată cu noi și pe care l-am hrănit cu fărâme din sufletele noastre, pe care acesta le-a înmagazinat cu mare grijă, făcându-le mereu accesibile nouă, cât și cititorilor. Ne bucurăm, în primul rând, pentru că putem scrie aceste rânduri astăzi. Pentru că, acum 4 ani, nu am abandonat acea idee “Hai să facem un blog”. Nu vă închipuiți greșit. Unul a venit cu ideea, dar dacă celălalt ar fi refuzat, blogul acesta nu ar mai fi existat azi. Este un blog facut de două persoane, împreună. Poate că unii reușesc singuri să susțină un blog și îi apreciem, dar The Search For Something More a fost creat împreună și împreună vom merge în continuare și sperăm că și cu voi. Prin faptul în care am zis că blogul a funcționat anul acesta “fără sprijin”, am vrut să facem referire la activitatea noastră redusă pe blog care se datorează unui an mai greu pentru noi (clasa a XII-a, BAC, admitere etc). Astăzi vorbim doar despre lucruri vesele, însă am vrut să clarific situația. Oricum, am încercat să ținem un mic “foc” arzând, care va reveni la dimensiuni normale de la sfârșitul lui iulie. În această scurgere rapidă a timpului, blogul a simbolizat mereu o constantă în viețile noastre, un loc unde ne-am putut exprima și care ne-a “încurajat” să continuăm să citim, să explorăm printre cuvinte și să gasim înțelesuri frumoase, ceva mai mult. Pentru că, ca și acum patru ani, tot la ceva mai mult aspirăm și azi: la mai mult timp, la o scurgere mai lentă a acestuia, la mai multă fericire, iubire și recunoștință. Începem prin pași mici și vă mulțumim tuturor celor care citiți această postare și sunteți alături de noi în această zi specială și însorită de 9 aprilie. Pentru a patra oară și la cât mai multe, La mulți ani The Search For Something More!

Vizite totale: 285,017
Postări: 896
Numărul de comentarii: 3,749
Cea mai aglomerată zi: 9 aprilie 2013 (4,756 vizite)

aniversare3


Concursul se desfăşoară de azi, 9 aprilie până pe 1 mai 2014, urmând ca pe 2 mai să afișăm câștigătorii.

Mulțumiri sponsorilor editura Leda și librăria online Libris! 

 

La mulți ani, 2014!

Cărți

1. Care a fost cea mai bună carte pe care ai citit-o în 2013?

ahrJurnalul Annei Frank. Nu știu cum, dar această carte mi-a pătruns în suflet și nu cred că mai pot să o scot de acolo. Pur și simplu îți dă speranța fără de care nu am mai avea niciun rost pe pământ.

ahiOmul în căutarea sensului vieții – o carte excepțională care te inspiră și te înalță sufletește!

 

2. Care a fost cea mai surprinzătoare carte (într-un mod bun) ?

ahrTouching the Surface de Kimberly Sabatini. Nu mă așteptam să-mi placă așa mult, dar a reușit! Autoarea este minunată și mă bucur că am avut șansa să o cunosc.

ahiO zi din șapte – o aveam de mult în bibliotecă, dar o pusesem mental sub categoria „o altă poveste banală cu și despre adolescenți”. Nu e chiar așa. M-a surprins profunzimea atinsă de autoare, mesajul cărții și modul în care te captivează până la ultima pagină, până la inevitabilul sfârșit (referință și la ceea ce se întâmplă în roman).

3. Care este cartea pe care o recomanzi cel mai mult din 2013?

ahrDacă nu știți ce să mai citiți, alegeți Calul de razboi de Michael Morpurgo. Și după aceea vedeți și filmul. O să vă placă! 🙂

 

ahi

Sincer, tot cartea psihologică a lui Viktor E. Frankl – Omul în căutarea sensului vieții – pentru că are atâtea de oferit cititorilor.

 

4. Care au fost autorii cei mai buni pe care i-ai descoperit în 2013?

ahrHerman Hesse, Kimberly Sabatini și Stephen Chbosky.

ahiKazuo Ishiguro, Erin Morgenstern, John Green, Paolo Giordano, Viktor E.Frankl, Lauren Oliver, Irvin Yalom.

5. Care a fost cea mai captivantă carte din 2013?

ahrDeși la început mi-a fost foarte greu, ajunsesem să nu mai pot lăsa din mână cartea Jocul cu mărgele de sticlă de Herman Hesse.

 

ahiCircul Nopții – un univers cu adevărat magic, care nu te eliberează decât la închiderea paginilor cărții.

 

6. Cea mai frumoasă copertă din 2013?

ahr

ahihttps://i2.wp.com/raobooks.com/images/titluri/coperta_2907_big.gif

7. Personajul de neuitat în 2013?

ahrAnna Frank, micuța scriitoare.

 

ahiKrystal Weedon din Moarte Subită, dar și Samantha Kingston – un personaj cu o transformare spectaculoasă de-a lungul cărții.

 

8. Care a fost cartea cel mai frumos scrisă din 2013?

ahrThe Perks of Being a Wallflower de Stephen Chbosky și Touching the Surface de Kimberly Sabatini.

 

ahiCircul Nopții.

9. Care a fost cartea care a avut un impact mare asupra ta în 2013? 

ahrMagia de Rhonda Byrne m-a învățat beneficiile gândirii pozitive. 😀

ahiMoarte Subită – o poveste creată cu măiestrie de J.K. Rowling care nu a avut cum să nu-mi atingă „coarda sensibilă”, cât și romanul „Singurătatea numerelor prime”.

10. Care e cuplul cel mai frumos dintr-o carte/serie de cărți?

ahrElliot și Trevor din Touching the Surface.

ahiMattia și Alice din „Singurătatea numerelor prime” cât și Marco și Celia din „Circul Nopții”.

11. Care este citatul preferat dintr-o carte citită anul acesta?

ahr“Pentru orice om căruia îi este frică, care e singur sau nefericit, remediul cel mai bun este în mod cert să iasă afară, să meargă undeva unde să fie cu totul singur, singur cu natura, cu cerul și cu Dumnezeu. Căci abia atunci și numai atunci simți că totul este cum trebuie să fie și că Dumnezeu vrea să-i vadă pe oameni fericiți în mijlocul naturii simple, dar frumoase.” – Jurnalul Annei Frank

ahiCăci lumea se găseşte într-o stare rea, dar aceasta va deveni încă şi mai rea dacă fiecare dintre noi nu va da tot ce poate mai bun. -Omul în căutarea sensului vieții 

 

Blogging

1. Care a fost recenzia ta preferată din 2013?

ahrTouching the Surface by Kimberly Sabatini

 

ahiCircul Nopții de Erin Morgenstern

 

2. Cel mai frumos moment de blogging în 2013?

ahrAceastă surpriză 🙂

 

ahi3 ANI de blogging.

 

3. O carte pe care n-ai apucat să o citești în 2013, dar va fi o prioritate în 2014?

ahrHoțul de cărți de Markus Zusak

 

ahiChemarea cucului de Robert Galbraith

 

Seriale/Filme

1. Cel mai bun serial nou care l-ai început în 2013?

ahrReign și Witches of East End.

 

ahiOnce Upon a Time in Wonderland.

 

2. Cel mai bun serial văzut in 2013?

ahrProbabil Arrow, dar și The Carrie Diaries.

 

ahiLOST.

 

3. Cel mai frumos cuplu dintr-un serial?

ahr

Mary și Francis din serialul Reign.

 

ahiCyrus și Alice din OUAT in Wonderland, Sawyer și Juliet, Desmond și Penny din Lost, Carrie și Sebastian din The Carrie Diaries.

 

5. Un film care te-a marcat în 2013?

ahrDead Poets Society, Into the Wild, Stuck in Love, War Horse și altele.

 

ahiWar Horse, Forrest Gump, Life of Pi.

 

6. Un film apărut în 2013 pe care îl recomanzi?

ahrJocurile Foamei: Sfidarea!!

 

ahiLife of Pi, The Great Gatsby, Catching Fire.

 

7. Un film care ți-a întrecut așteptările?

ahrDomnișoara Christina a fost mai mult decât mi-aș fi putut închipui!

 

ahiDomnișoara Christina și Poziția Copilului – începem să facem și noi filme bune!

 

8. Cel mai frumos cuplu dintr-un film văzut în 2013?

ahrPat și Tiffany din Silver Linings Playbook, geniali!

 

ahiForrest și Jenny din Forrest Gump, Katniss și Peeta.

 

9. Un film și un serial pe care nu ai apucat să le vezi anul acesta dar le vei vedea anul viitor?

ahrLife of Pi și Game of Thrones.

 

ahiDespicable Me 2 și Arrow.

 

La mulți ani! Un An Nou cât mai bun, mai plin de lecturi interesante și momente de neuitat! 😀