Aici și acum

Acum câteva săptămâni am terminat primul sezon dintr-un serial – Extant și ultimele minute au fost o meditație pe tema ființei umane, care pe mine m-a impresionat. Aceasta ne arată “ce înseamnă să fii om, cum legăturile dintre noi și abilitatea noastră de a iubi și de a sacrifica depășește forma noastră fizică. Fie prin creație divină sau accident cosmic, am ajuns aici pe Pământ. Existăm și asta este un dar. Rar și frumos.”

Melodia “Saturn” a lui Ryan O’Neal (Sleeping at Last) ne spune ”how rare and beautiful it is to even exist”. Chiar și numai să exiști. Dar tu realizezi ce înseamnă să exiști? Nu își dorește toată lumea o existență frumoasă? Fiecare o poate avea, fiecare o are de fapt, dar nu și-a dat încă seama.

“Pe fondul unui cer albastru-azuriu, razele portocalii ale soarelui la apus pot, în anumite momente, să ne ofere clipe de o asemenea frumusețe, încât ne surprindem absorbiți pe moment, privind captivați. Splendoarea clipei ne uimește atât de mult, încât mintea noastră, aflată de obicei într-o activitate instinctivă neîntreruptă, se oprește și nu ne mai transportă în alt loc, în afara lui – aici și acum. În acea lumină, pare să se deschidă o ușă spre o altă realitate, mereu prezentă și totuși rareori trăită.” – Eckhart Tolle, Puterea Prezentului

Suntem ființe trecătoare pe acest Pământ, existența noastră este efemeră, limitată. Dar tocmai acest lucru îi conferă unicitatea. Așa că haideți să alegem iubirea, vitalitatea, umanismul, comunicarea și voința – toate putând fi existente în viețile noastre. Să alegem libertatea de a trăi, de a zâmbi, de a trage adânc aer în piept pentru a simți cu adevărat gustul vieții și al momentului prezent.

Să spunem STOP tuturor inutilităților care ne guvernează viața și să începem să trăim autentic. Să lăsăm acest Pământ mai bun după noi. Dacă nu noi, cei ce îl locuim, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când? Acum e timpul. Aici și acum.

Anunțuri

Viață sau o banală existență?

tumblr_muocqehl3W1qzng72o1_500

tumblr_muocqehl3W1qzng72o6_500

tumblr_muocqehl3W1qzng72o8_500

tumblr_muocqehl3W1qzng72o7_500

“Vreau să repet sfatul pe care ți l-am mai dat, deoarece cred că trebuie să faci o schimbare radicală în modul tău de viață și să începi, curajos, să faci lucrurile pe care nu credeai că le poți face sau pe care ai ezitat să le faci. Atâția oameni trăiesc în nefericire și, cu toate acestea, nu iau inițiativa de a schimba situația în care se află, pentru că sunt condiționați de o viață sigură, confortabilă și conservatoare, care ar trebui să le aducă liniște interioară, dar în realitate nimic nu e mai dăunător spiritului adventuros al omului decât un viitor sigur. Esența spiritului omenesc este pasiunea pentru aventură. Bucuria de a trăi este dată de întâlnirile cu experiențe noi, și de aceea nu-i bucurie mai mare decât să ai un orizont care se schimbă neîncetat, pentru fiecare zi un soare nou și diferit.”

Christopher McCandless

Citește încă o dată fragmentul de mai sus! Încet, nu te grăbi!

Ai terminat?

Mai citește o dată!

Ai înțeles?

Dacă zici că da, atunci de-abia aștept să văd cum viața ta începe încetul cu încetul să se schimbe (nu te aștepta ca peste noapte să descoperi adevărata fericire!). Poți să începi prin a face ceva imprevizibil. Nu te gândi, nu analiza, ia-o pe alt drum decât cel obișnuit. Vei vedea că oricum ar fi, vei avea de câștigat. Nu te limita la o existență plată, cere mai mult de la această unică viață care ți-a fost dată. Este responsabilitatea ta să o trăiești la maximum și singurul care va regreta că nu a făcut tot ce și-a dorit vei fi chiar… tu!

Cea mai frumoasă carte din lume

Am mai zis că îmi place enorm cum scrie Eric. Pune suflet în scris, iar nuvelele sale sunt adevărate povești de viață, incredibile, care îți cutremură ființa prin mesajul transmis. Nu am avut absolut nicio nuvelă din cele opt care să îmi displacă, fiecare fiind specială, cu un final neașteptat și având înrădăcinată o adevărată filozofie de viață. Autorul te îndeamnă la reflecție asupra umanității, asupra lucrurilor din spatele afișajului superficial, realizând de fiecare dată o puternică pătrundere psihologică.

În acest volum de povestiri ne sunt prezentate opt chipuri ale dragostei care deși se schimbă, nevoia fiecăruia de fericire rămâne aceeași.

Cartea ne învață să apreciem frumusețea oricărei zile, chiar și una cu ploaie pentru că ploaia e pașnică, auziți ce frumos “ploaia care venea să împace pământul cu cerul”. Într-o altă nuvelă, personajul ajunge să nu se mai recunoască pe sine. Să se vadă în oglindă și să o spargă crezând că un intrus i-a invadat casa. Mi se pare cutremurător, deteriorarea minții umane până la acest stadiu. În “Falsul” ne este înfățișat cum un zâmbet poate fi precum un balsam care îți îngăduie să crezi că omenirea nu este complet coruptă. Dar cum este considerată o faptă care o faci cu cele mai rele intenții fără să știi că sunt de fapt cele mai bune? Te păcălești pe tine? Cum poate un dar făcut din orice altceva decât bunătate omenească să transforme viața unei persoane, care hotărește să transmit binele mai departe fără să afle vreodată că acel bine s-a propulsat din rău. Citiți nuvela, te lasă mască.

În “Totul pentru a fi fericită” aflăm drama unei femei care află că uneori este mai bine să nu scormonești în trecutul cuiva, să acorzi încredere deși ai îndoieli, să accepți iubirea deși s-ar putea să nu-ți fie direcționată numai ție. În “Odette Toulemonde”, nuvela mea preferată din această carte, ne este prezentată fericirea fără glorie sau bani. Fericirea săracă să-i spunem așa – o fericire pură, autentică. Odette ne învață că nici o greutate nu trebuie să ne descumpănească și că orice problemă vine atașată și cu o soluție.

Cartea lui Eric îți arată că poți să râzi, să te bucuri și să iubești. Aceasta ne îndeamnă să tragem perdelele, să lăsăm să intre lumina pentru “a cânta viața, frumusețea și complexitatea ei”.

Titlu românesc: Cea mai frumoasă carte din lume
Titlu original:  Odette Toulemonde et autres histoires
Autor: Eric-Emmanuel Schmitt
Editura românească: Humanitas
Număr de pagini: 204
Traducător: Ileana Cantuniari
Nota: 10

Recenzia acestei cărți este sponsorizată de librăria online Târgul Cărții.

ne-am obișnuit prost

Ne-am obișnuit să trăim ca niște roboți, nu mai avem trăiri proprii, nu mai avem gânduri proprii. Dacă e ceva la modă atunci și noi am facut aia. Toată lumea judecă pe toată lumea, dar fiecare e prea preocupat de propria persoană ca să-i mai observe și pe ceilalți. Nu știm să mai ajutăm, să fim atenți la problemele celor din jur, să fim umani. Fiecare are fixată o misiune în cap, la care trebuie să ajungă indiferent de mijloacele materiale sau umane.

Am uitat că fiecare își are locul pe acest pământ, e destul pentru toți dacă știm cum să ne organizăm. N-ar fi nici foamete, nici lipsuri dacă cea mai inteligentă creatură s-ar gândi și la celelalte animale, păsări, plante și tot ce mai e viu.

Întâmplarea care mi-a adâncit credința că oamenii s-au obișnuit cu anormalul, cu răul mai ales, a fost un accident petrecut chiar în fața mea. Nimic prea grav, nicio pierdere umană, doar niște mașini scumpe care pot fi reparate. Și pun pariu că după ce vor fi reparate, posesorii lor vor fi mult mai atenți și mai precauți pe șosele (sarcasm). Evident că nu se aplică la toate cazurile, unor oameni le vine mintea la cap după ce li se întâmplă ceva de genul.

După ce s-au accidentat, s-a adunat o mulțime curioasă pe trotuar și au stat acolo destul de mult timp. Chiar nu înțeleg despre ce ar fi putut vorbi sau în ce fel i-ar fi putut ajuta. Oricum, erau și foarte mulți care treceau pe acolo, vorbeau la telefon și nu schițau nicio emoție, ca și cum erau obișnuiți cu acest gen de întâmplare.

Nu mi se pare normal să devenim obișnuiți cu astfel de lucruri: accidente, posibilitatea unui furt în orice loc și moment, boli cu tot felul de nume ciudate care nici nu existau până acum, faptul că toată mâncarea are anumiți adivi sau substanțe și oricum nu există alternativă.

Astăzi nu am avut sfaturi drăguțe, dar sper că ți-am dat un subiect de reflectare, că oricum până se ajunge la schimbare mai e un drum lung.

O clipă

DSCN5292

 

Se spune că imortalizarea momentelor prin fotografie te face să apreciezi mai mult viața. Ți se pare uneori că ai o viață lungă de trăit și mult timp care cere să fie umplut. Nu e deloc așa. Ai o viață foarte scurtă! Extrem de scurtă! Nici ziua de mâine nu este garantată. Nici ora următoare. Știu că pare că dramatizez situația, dar vreau să accentuez cruda realitate. Azi ești, mâine poți să nu mai fii. Așa că bucură-te de acest dar unic ce ți-a fost dat, apreciază-l și conștientizează-l la adevărata sa valoare.

Azi am realizat că iubesc viața. Îmi iubesc viața. E departe de a fi perfectă, dar e viața mea. E cadoul meu. Uitându-mă la alte cadouri, ambalajul este mult mai frumos, dar oare bănuiesc eu măcar ce se află în interior? Să apreciezi ceva după aspect indică superficialitate. Să crezi numai ce vezi sugerează ignoranța. Este atâta magie în lumea asta, atât de mult frumos…doar dacă ne-am mai ascuți simțurile. Dacă ne-am fixa ochii nu pe ceea ce putem vedea, poate fi demonstrat și e palpabil, ci pe nevăzut, pe mister, pe neimaginat. Să ieșim din profan și să mai intrăm și în sacru. Să mai lăsăm să ne fie luminate trupurile întunecate. Să vedem mai clar. Pentru că ceea ce se poate vedea e temporar, iar nevăzutul este etern. Să ne îngrijim mai mult de suflet decât de trup. Mai mult de frumos decât de urât. Mai mult de bine decît de rău. Mai mult de noi. Să ne iubim mai mult. Pentru că suntem frumoși. Și mulți nu văd acest lucru. Nu văd cât sunt de frumoși. Tu care citești aceste rânduri să știi că ești frumos. Să știi că viața se scurge într-o clipă și tu s-ar putea să o ratezi. Apreciază viața. Apreciază-te mai mult pe tine. Dacă nu tu, atunci cine? Dacă sunt și alții care o fac atunci ești norocos. Dar în primul rând tu. Ai încredere în tine și în darul vieții tale. Crezi că ai timp. Dar nu ai. Ai doar o clipă. Și deja..a început să se scurgă.

DSCN5293

Portretul lui Dorian Gray de Oscar Wilde

webcam-toy-foto13

De mult timp doream să citesc această carte, mi-a fost recomandată, laudată și se afla pe lista de to-buy. Când am ajuns în mall am nimerit în Cărturești și bineînțeles că nu puteam pleca de acolo fără să cumpăr ceva. Cu mult noroc am găsit această ediție frumoasă, cartonată, cu supracopertă și bine organizată. Am citit-o pe drumuri, la propriu, în tren și în mașină. 😀

Povestea degradării treptate a sufletului lui Dorian Gray pe când trupul său își păstrează frumusețea tinereții te face să te întrebi care este adevăratul preț al lucrurilor pe care ni le dorim. Cât trebuie să muncim, câte ore petrecute alături de familie, câte vise trebuie să sacrificăm pentru a obține o satisfacție trecătoare. Și din această cauză trebuie să evaluăm corect ceea ce merită timpul și energia noastră pentru a fi siguri că nu irosim existența noastră efemeră pe acest pământ.

„În ziua de azi lumea cunoaște prețul fiecarui lucru și valoarea niciunuia.”

Ceva ce am mai învățat din povestea lui Dorian Gray este că lucrurile tragice au puterea de a face oamenii să fie mai puternici. Nu este o regulă, dar majoritatea ies din lupta cu viața mai capabili, transformați în ceva mai bun, dornici să-i ajute și pe alții care s-au confruntat cu aceleași probleme sau pur și simplu să facă o schimbare.

„În spatele fiecărui lucru desăvârșit care a existat vreodată s-a aflat ceva tragic.”

Dorian Gray a fost prea vanitos, iubindu-se pe sine mai mult decât pe ceilalți și de aceea destinul i-a dat o lecție. De aceea trebuie să fim atenți cu ceea ce ne dorim pentru că s-ar putea să se adeverească. Vă las niște citate care mi-au atras atenția și sper să citiți și voi cartea, iar dacă deja ați citit-o să-mi lăsați o părere la secțiunea de comentarii.

„Sunt o mulțime de lucruri de care ne-am descotorosi, dacă nu ne-am teme că se găsesc alții să le ia.”

„Motivul pentru care suntem înclinați să-i judecăm de bine pe ceilalți este că tremurăm cu toții pentru noi înșine. Baza optimismului este teroarea pură. Ne considerăm generoși pentru că îl credităm pe vecinul nostru cu acele virtuți care pot să fie în beneficiul nostru.”

Și în cele din urmă nu uitați că:

„Trecutul poate fi oricând șters. Părerile de rău, renegarea sau uitarea pot face asta. Dar viitorul este inevitabil.”

Titlu românesc: Portretul lui Dorian Gray
Titlu original:  The Picture of Dorian Gray
Autor: Oscar Wilde
Editura românească: Cartier
Număr de pagini: 284
Traducător: Radu Tătărucă

Fără griji și fără loc

DSC_0001

Astăzi am avut o experiență neplăcută care s-a transformat într-una plăcută și am decis să o împărtășesc cu voi. Vrând să mă întorc acasă de la București, am ajuns cu vreo jumătate de oră înainte de plecare cu gandul să-mi iau bilet. Bineînțeles că era o coadă imensă, dar nu asta era problema că mă obișnuisem de data trecută. Aștept eu frumușel la coadă, deja mai erau vreo zece minute până pleca trenul. Cer bilet, dau banii, când casierița zâmbind îmi zice: “Vă dau bilet, dar fără loc.” Am rămas puțin șocată, doamna aștepta să vadă dacă mai vreau sau nu. Îngaim eu ceva acolo, îmi dă biletul și aud în spatele meu încă vreo doi oameni plângăndu-se de coadă și de faptul că nici măcar nu o să prindă loc. Am plecat grăbită spre linia 13.

În tren era infernal. Oameni cu bagaje se plimbau disperați să-și gasească loc pe unde apucă. Mulți stăteau între vagoane, pe scări, zici că nu suntem în secolul 21. Totuși, ca prin minune, gasesc un loc, întreb dacă e liber și mă așez. Nu la mult timp vine persoana care era presupusă să stea pe acel loc. Mă ridic jenată, evident, cu gandul să-l las să stea pe locul acela. Dar, surpriză, îmi zice să stau, ca facem cu schimbul. Și culmea a fost că nu a mai vrut să stea, între timp s-a eliberat un loc pe care l-a ocupat el și uite așa până acasă am moțăit pe locul altcuiva.

Ce am învățat: există oameni care nu se gandesc la alți oameni (de exemplu, cei care puteau să mai pună un vagon la tren dacă au văzut că sunt prea mulți călători) și opusul celor de mai sus, pentru care soarta face în așa fel încât să le întoarcă favorul. Sfatul meu este să fiți întotdeauna din categoria a doua de oameni.

Pentru că datorită acestor oameni, chiar și România mai are speranță.

Nu uitați să apăsați butonul de like sau share și să ne urmăriți în continuare blogul pentru că eu postez articole noi în fiecare luni și vineri! Stay inspired!